1. Legendele cafelei
Exista multe legende despre descoperirea efectelor stimulative ale cafelei. Una dintre cele mai vechi povesteste despre un tanar cioban din Etiopia din jurul anului 850. El a observat ca dupa ce mancau anumite boabe, caprele sale deveneau agitate.
Calugarii au incercat si ei acest fruct, dar au fost asa dezamagiti de gustul amar incat l-au aruncat in foc. Curand, o aroma delicioasa a ajuns la nasul lor. Calugarii au fost atat de curiosi incat au folosit fructele prajite pentru a crea o infuzie pe care o considerau un dar de la Dumnezeu pentru ca ii ajuta sa nu doarma jumatate din noapte.
2. Descoperirea cafelei
Cultura bautului cafelei dateaza din sec. al XI-lea, atunci cand cafeaua a fost importata in Arabia din tara ei de origine, Etiopia. Persanii au fost fermecati de efectul tonic al noului “vin al Islamului”, deoarece vinul adevarat le-a fost interzis musulmanilor. Cuvantul “cafea” vine de vechiul “qahwah” in araba.
In a doua jumatate a sec. XV, cafeaua s-a raspandit din Regatul Arab prin Mecca sii Medina si a ajuns in Cairo in 1510.
In prima jumatate a sec. XVI, Regatul Osmanic si-a atins apogeul. Cafeaua incepe sa joace un rol important in Arabia, Asia Mica, Siria, Egipt si in sud-estul Europei. Primele cafenele au fost deschise in Damasc si Aleppo in 1530 si 1532.
3. Cafeaua cucereste Europa
In 1651 negustorii venetieni au adus primul sac de cafea in vestul Europei. Aroma ei delicioasa si efectele revigorante au facut-o sa devina bautura preferata si cafenelele au impanzit repede Europa. Burghezii, cu mintea intotdeauna la afaceri, au laudat efectele “de trezire” ale cafelei, care transformau betivii in niste muncitori demni de incredere. Marinarii olandezi si englezi au exportat planta din coloniile lor in toata lumea.
Cand turcii au fost fortati sa ridice asediul din Viena in 1683, au lasat in urma lor 500 de saci de cafea. Un intreprinzator om de afaceri polonez i-a folosit pentru a deschide prima cafenea a orasului.
Raspandirea bauturii a fost insotita de o crestere enorma a culturii arborilor de cafea. La sfarsitul sec XVII s-au facut eforturi majore pentru a se putea cultiva arborii de cafea in sere. Una dintre aceste plante a fost trimisa drept cadou lui Louis XIV in Paris in 1714. Aceasta planta se pare ca este stramosul a milioane de arbori de cafea.
4. Cafeaua in sec XX
La inceputul sec XX, Brazilia era cel mai mare producator de cafea din lume. Astazi, aproape intreaga productie de cafea vine din America Centrala, Brazilia si partile tropicale ale Americii de Sud. Productia mondiala de cafea se ridica pe la 100 de milioane de saci pe an, iar Brazilia este pe primul loc reprezentand ¼ din productia totala. 8 ½ milioane de saci sunt produsi in Brazilia.
Prajirea cafelei acasa a fost inlocuita definitiv de produsele industrial finite. In 1901, doctorul japonez Sartori Kato a prezentat prima pudra solubila de cafea. In 1938, compania Nestle a pus bazele marketingului commercial al cafelei solubile (cafeaua instant).
Consumul de cafea se reflecta in ultimii 250 de ani.
1750: 600,000 saci, 1850: 4 millioane saci, 1950: 36 million saci, 1995: 94 millioane saci, 2000: 103 millioane saci.
Cererea pentru cafea a facut ca aceasta bautura sa devina obiectul celei de a doua tranzactii ca importanta dupa produsele petroliere. Aceasta directie a fost insotita de faze de supraproductie, ardere a surplusului de stoc, preturi de colaps, crize economice mondiale, o scadere a consumului in timpul celor doua razboaie mondiale si de creerea conventiilor mondiale de stabilire a pretului cafelei. In Germania dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cafeaua a devenit un simbol al reconstructiei economice si un miracol economic. A bea cafea era sinonim cu a-ti permite o noua viata.